Programul de intrevederi cu copilul.
Reclamantul I. Svernei (Hotărârea din 19 octombrie 2021, nr. 42787/19) locuiește în Chișinău și a fost reprezentat în fața CEDO de către avocatul I. Gargaun. El este tatăl unui băiat născut în 2014. Când copilul avea puțin peste două luni, mama a părăsit domiciliul conjugal împreună cu el și s-a stabilit cu traiul la părinții săi în Orhei. Ulterior, reclamantul a informat Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Orhei (DASPF) că mama și familia acesteia îi interzic orice contact cu copilul. DASPF a stabilit un program de întrevederi conform căruia reclamantul avea dreptul la o întrevedere pe săptămână în prezența mamei.
Reclamantul a sesizat mai multe autorități publice pentru a se plânge de faptul că mama nu respectă programul de întrevederi.
Poliția a constatat mai bine de zece ori că dreptul reclamantului de a comunica cu copilul a fost încălcat. Judecătoria Orhei a aplicat o amendă de 300 de lei pentru această încălcare. Totodată, pe data de 25 septembrie 2015 reclamantul a înaintat o acțiune în judecată solicitând obligarea mamei să nu împiedice contactele dintre tată și copil, iar DASPF să-i răspundă la cererea de a modifica programul de întrevederi.
Prin hotărârea din 13 noiembrie 2017, Judecătoria Orhei a admis parțial acțiunea. Instanța a constatat că mama a creat obstacole în exercitarea de către reclamant a drepturilor sale părintești și a obligat-o să nu împiedice sub nici o formă contactele dintre tată și fecior. Instanța a obligat și DASPF să examineze cererea de modificare a programului de întrevederi.
Curtea de Apel Chișinău a casat hotărârea menționată în partea ce ține de obligarea mamei. Instanța de apel și-a motivat soluția prin faptul că dreptul de a menține o legătură cu copilul poate fi limitat pentru a proteja interesele copilului, integritatea lui fizică și psihică, iar o instanță de judecată nu poate obliga într-o manieră absolută un părinte să nu împiedice contactele copilului cu celălalt părinte. Hotărârea a fost menținută de către Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova prin decizia sa din 6 februarie 2019. Pe data de 20 iulie 2020, DASPF a modificat programul de întrevederi.
În fața Curții reclamantul a invocat art. 8 din Convenție și s-a plâns de faptul că autoritățile nu au întreprins măsurile corespunzătoare care să-i permită să-și păstreze legătura cu fiul său. În particular, reclamantul a invocat că autoritățile au rămas inerte la obstacolele pe care el le-a întâmpinat în exercitarea dreptului său la întrevedere. Acestea au tolerat și favorizat ruptura legăturii părintești cu fiul său.
Reprezentanții serviciilor sociale nu s-au deplasat decât o singură dată la domiciliul mamei pentru a asista la vizita parentală.
A fost invocat de asemenea și termenul excesiv de care au avut nevoie serviciile sociale pentru a executa hotărârea instanței de judecată cu privire la programul de intrevederi cu copilul.
CEDO a reiterat că doar circumstanțe cu totul excepționale pot cauza o ruptură a legăturilor familiale. Trebuie luate toate măsurile posibile pentru a menține relațiile personale și după caz, atunci când este momentul potrivit, să fie „reconstituită” familia (Jansen vs. Norvegia, nr. 2822/16, Hotărârea din 6 septembrie 2018, § 93).
În speță, Curtea urma să stabilească dacă autoritățile publice, au luat, pentru a facilita vizitele, toate măsurile necesare care țineau de competența lor pentru a menține legăturile între reclamant și fiul său. Astfel, s-a constatat că măsurile luate de autoritățile moldovenești nu au fost suficiente. Sigur, situația a fost una dificilă, dar acest fapt nu le-a scutit de obligația de a aplica toate măsurile în stare să permită menținerea legăturilor familiale (Giorgioni vs. Italia, nr. 43299/12, Hotărârea din 15 septembrie 2016, § 74).
Instanțele de judecată, informate de către reclamant despre dificultățile pe care acesta le întâmpina, nu au luat din proprie inițiativă nici o măsură corespunzătoare pentru a crea condițiile necesare realizării depline a dreptului de vizită.
Judecătorii ar fi putut lua în considerație implicarea mai multor servicii sociale sau apelarea la asistența pedopsihiatrilor sau psihologilor, pentru a facilita contactul dintre persoanele interesate (Macready vs. Cehia, nr. 4824/06 și 15512/08, Hotărârea din 22 aprilie 2010, § 66).
În egală măsură, s-ar fi putut lua în considerație posibilitatea întâlnirilor într-un mediu protejat de agenții serviciilor sociale. Ține de competența fiecărui stat în a se dota cu un arsenal juridic adecvat și suficient pentru a asigura respectarea obligațiilor pozitive care îi revin prin prisma art. 8 din Convenție. De asemenea, existența unei medieri civile în cadrul sistemului judiciar național este binevenită ca și ajutor la cooperarea părților unui litigiu (M. K. vs. Grecia, nr. 51312/16, Hotărârea din 1 februarie 2018, § 78).
Curtea a scos în evidență și faptul că unica măsură ordonată de instanțele de judecată, care a constat în obligarea serviciilor sociale de a răspunde solicitării reclamantului privind instituirea unui nou program de întrevederi, a fost pusă în aplicare cu o întârziere considerabilă.
Astfel, Curtea a apreciat că autoritățile naționale nu au acționat cu diligența excepțională solicitată de acest tip de cauze și nu și-au onorat obligațiile pozitive care rezultă din art. 8 din Convenție (§ 27, a se vedea și Pisică vs. Republica Moldova, nr. 23641/17, Hotărârea din 29 octombrie 2019, § 80).
Din aceste motive, dreptul reclamantului la respectarea vieții de familie nu a fost protejat într-o manieră efectivă. Curtea i-a acordat suma de 4500 euro cu titlu de prejudiciu moral.
Programul de intrevederi cu copilul în Republica Moldova
În conformitate cu art. 64 din Codul familiei al Republicii Moldova, părintele care locuieşte împreună cu copilul nu are dreptul să împiedice contactul dintre copil şi celălalt părinte care locuieşte separat, cu excepţia cazurilor cînd comportamentul acestuia din urmă este în detrimentul intereselor copilului sau prezintă pericol pentru starea lui fizică şi psihică.
Părinţii au dreptul să încheie un acord privind exercitarea drepturilor părinteşti de către părintele care locuieşte separat de copil. Litigiile apărute se soluţionează de către autoritatea tutelară teritorială, care stabilește un program de întrevederi, iar decizia acesteia poate fi atacată în instanţa judecătorească, care va emite hotărîrea respectivă. Părinţii pot, din iniţiativă proprie sau la recomandarea autorităţii tutelare teritoriale, să se adreseze unui mediator pentru soluționarea litigiului.
La stabilirea programului de întrevederi se ține cont de atașamentul copilului față de fiecare dintre părinți, față de frați și surori, de vârsta copilului și frecventarea studiilor/participarea la activități extrașcolare de către acesta, de calitățile morale ale părinților, de relațiile dintre copil și fiecare părinte, de proximitatea domiciliului părintelui care locuiește separat de copil, astfel încât drepturile părintești să fie exercitate într-un mod echitabil.
În cazul în care părintele la domiciliul căruia a fost stabilit domiciliul copilului pleacă temporar în altă localitate din țară sau de peste hotare, la muncă sau în alte scopuri, iar copilul rămâne în grija altei persoane, părintele care locuiește separat de copil își păstrează dreptul de a vizita copilul conform programului de întrevederi.
Dacă părintele la domiciliul căruia a fost stabilit domiciliul copilului pleacă în altă localitate din țară sau de peste hotare împreună cu copilul ori lăsând copilul în custodie, acesta asigură comunicarea copilului cu celălalt părinte prin intermediul tehnologiilor informaționale sau prin alte mijloace, precum și posibilitatea vizitării copilului de celălalt părinte.
În cazul nerespectării hotărîrii instanţei judecătoreşti, la cererea părintelui care locuieşte separat de copil, instanţa judecătorească, ţinînd cont de interesele şi opinia copilului, în funcţie de vîrsta şi gradul său de maturitate, poate decide transmiterea copilului către acesta.
Părinţii care locuiesc separat de copil au dreptul de a primi informaţiile ce se referă la copilul lor de la toate instituţiile educative, curative, de asistenţă socială etc.
Comunicarea informaţiei poate fi refuzată dacă comportamentul părintelui prezintă pericol pentru viaţa şi sănătatea copilului. Acest refuz poate fi atacat în instanţa judecătorească.
Conform art. 65, bunicii, fraţii şi surorile copilului au dreptul să comunice cu el. Dacă părinții copilului (unul dintre aceștia) împiedică exercitarea acestui drept, autoritatea tutelară teritorială îi poate obliga să-l respecte, cu excepția cazului în care aceasta contravine interesului superior al copilului.
Dacă părinţii (unul dintre ei) vor neglija hotărîrea autorităţii tutelare teritoriale, persoanele interesate pot porni în instanţa judecătorească o acţiune privind înlăturarea impedimentelor de comunicare cu copilul.
Acţiunea privind înlăturarea impedimentelor de comunicare cu copilul a bunicilor, fraţilor şi surorilor lui poate fi respinsă numai în cazul existenţei unui pericol pentru viaţa şi sănătatea copilului, pentru dezvoltarea lui spirituală.
Conform art. 69, părinții decăzuți din drepturile părintești pot avea întrevederi cu copilul lor doar cu permisiunea autorității tutelare teritoriale, fiind luată în considerare, în mod obligatoriu, opinia copilului, în conformitate cu vârsta și gradul său de maturitate.
Întrevederile nu se acordă dacă contactul părinţilor cu copilul poate cauza daune dezvoltării lui fizice sau intelectuale, dacă este evident că părinţii nu sînt capabili de acest contact, dacă, din anumite motive, contactul contravine intereselor copilului sau dacă acesta, în timpul dezbaterilor judiciare, a avut obiecţii serioase privind contactul cu părinţii decăzuţi din drepturi.
Autoritatea Tutelară din mun. Chișinău
Direcţia municipală pentru protecţia drepturilor copilului
Adresa Direcției: str. Al. Vlăhuță, nr. 3, municipiul Chișinău
tel. 022 24-27-02, e-mail: dgpdc@cmc.dm
web: http://dgpdc.md
Direcţia pentru protecţia drepturilor copilului sect. Centru
Adresa: str. Bulgară, 43
Tel. de contact: 54-64-74, 54-65-15
E-mail: dpdc.centru@gmail.com
Direcţia pentru protecţia drepturilor copilului sect. Botanica
Adresa: str. Teilor, 10
Tel. de contact: 66-02-29, 76-35- 86
E-mail: dpdc.botanica@gmail.com
Direcţia pentru protecţia drepturilor copilului sect. Buiucani
Adresa: str. M. Viteazul, 2
Tel. de contact: 29-50-34, 29-50-27
E-mail: buiucanidpdc@gmail.com
Direcţia pentru protecţia drepturilor copilului sect. Ciocana
Adresa: str. Mircea cel Bătrân, 16
Tel. de contact: 34-66-60, 34-19-35
E-mail: dpdcciocana@gmail.com
Direcţia pentru protecţia drepturilor copilului sect. Rîşcani
Adresa: str. S. Lazo 27/1
Tel. de contact: 29-34-69, 29-34-67
E-mail: dpdcriscani@gmail.com
