Drepturile omului în regiunea transnistreană

Drepturile omului în regiunea transnistreană și rolul Federației Ruse în acest domeniu au constituit din nou obiect de examinare la CEDO.

Cauza Iovcev și alții contra Republicii Moldova și Rusiei

Pe data de 17 septembrie 2019 Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat 8 hotărâri privind încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană printre care și hotărârea în cauza Iovcev și alții contra Republicii Moldova și Rusiei (cererea nr. 40942/14).

Liceul Teoretic Lucian Blaga din Tiraspol

Dl. Ion Iovcev, directorul Liceului Teoretic Lucian Blaga din Tiraspol, este una din cele trei persoane lipsite de libertate de către pretinsele autorități ale autoproclamatei Republici  Moldovenești Nistrene („RMN”) în anul 2014, după ce acesta a încercat să aducă de la Chișinău la Tiraspol mijloace bănești pentru a fi achitate drept salariu profesorilor școlii.

Conform art. 12 din Constituția „RMN” limbile oficiale în regiune sunt moldoveneasca, rusa și ucraineana. Conform art. 6 din legea „RMN” din 8 septembrie 1992 privind limbile, în toate cazurile limba moldovenească se va scrie cu alfabet chirilic.

Pe data de 14 noiembrie 2013 procuratura „RMN” a ordonat controale privind respectarea legislației muncii, fiscale și sanitare la Liceul Teoretic Lucian Blaga din Tiraspol.

În urma controlului sanitar s-a acordat un termen de până la 15 martie 2014 pentru a înlătura pretinsele abateri. Totodată pe data de 3 decembrie 2014 administrația liceului a fost informată că liceului i-a fost atribuit un cod fiscal și este necesară înregistrarea la autoritățile „RMN”.

drepturile omului
Ultimatum pentru administrația liceului!

Pe data de 8 ianuarie și 6 februarie 2014 administrația liceului a fost notificată că în caz de neprezentare a informațiile solicitate, liceul va fi lichidat. Pe data de 9 ianuarie 2014 conturile bancare ale liceului au fost blocate. Așa s-a ajuns în situația în care directorul liceului a fost nevoit să se deplaseze la Chișinău pentru a ridica banii necesari achitării salariilor profesorilor.

În paralel autoritățile RMN au mărit prețul la chirie și a informat că în caz de neplată va fi sistată alimentarea cu energie electrică și gaze naturale.

Așadar, pe data de 5 februarie 2014 directorul, contabila şi șoferul Liceului Teoretic Lucian Blaga din Tiraspol au fost reținuți, banii destinați plății salariilor (circa 6100 EURO), automobilul liceului și telefoanele mobile ale persoanelor menționate au fost confiscate. Pe data de 12 februarie 2014 autoritățile Republicii Moldova au pornit urmărirea penală pe faptul privării ilegale de libertate a reclamanților.

Liceul Teoretic Ștefan cel Mare și Sfânt din Grigoriopol

Alți trei reclamanți (doi elevi și mama lor) au invocat în fața Curții că în legătură cu ocuparea Liceului Teoretic Ștefan cel Mare și Sfânt din Grigoriopol de către autoritățile „RMN”, Ministerul Educației al Republicii Moldova a hotărât să transfere liceul într-o clădire din Doroțcaia.

Astfel, cei doi elevi au fost nevoiți să se deplaseze la școală cu un autobuz pus la dispoziție de către autoritățile din Republica Moldova fiind supuși în fiecare zi controlului de către autoritățile „RMN” la pretinsa frontieră, control ce dura între 10 minute și două ore, fapt din cauza căruia elevii se întorceau uneori târziu acasă. Totodată alți copii i-au hărțuit pe motiv că frecventau o școală moldovenească. În 2014 autoritățile „RMN” au informat mama copiilor că alocația lor socială va fi diminuată dacă copiii vor frecventa în continuare aceeași școală.

 Alți trei reclamanți au invocat în fața Curții că în 2013-2014, autoritățile „RMN” au solicitat Liceului Teoretic Mihai Eminescu din Dubăsari și Gimnaziului din s. Corjova să înregistreze instituțiile de învățământ în „RMN” și să plătească taxe. Furnizorii de electricitate și apă din „RMN” au solicitat instituțiilor de învățământ dovada înregistrării, amenințând că în caz contrar vor sista livrarea energiei electrice și a apei. 

Pe data de 24 martie 2014 autoritățile „RMN” au stopat autobuzele ce transportau elevii Liceului Teoretic Mihai Eminescu din Dubăsari și au solicitat taxe pentru circulația autobuzelor s-au înregistrarea acestora în „RMN”. Până a fi lăsate să treacă au trecut mai multe ore de negocieri.

 Jurisdicția Republicii Moldova sau a Federației Ruse?

O primă întrebare la care a trebuit să răspundă CEDO a fost referitoare la jurisdicția celor două state Republica Moldova și Federația Rusă. Federația Rusă nu a recunoscut jurisdicția sa. Curtea a fost însă de o altă părere și a reiterat faptul că cu ocazia altor hotărâri a constatat că Federația Rusă a contribuit atât militar cât și politic la crearea regimului separatist în Regiunea Transnistriei în 1991-1992 (Ilaşcu și alții, nr. 48787/99, 8 iulie 2004 § 382).

În cauzele ce au urmat cu referire la regiunea în cauză, Curtea a estimat că până în iulie 2010 „RMN” a existat doar datorită susținerii militare, economice și politice ale Rusiei (Ivanţoc și alții c. Moldova et Rusia, nr. 23687/05, §§ 116-120, 15 noiembrie 2011, Catan și alții, nr. 43370/04, 8252/05 și 18454/06, 19 octombrie 2012, §§ 121-122, și Mozer nr. 11138/10, 23 februarie 2016, §§ 108 et 110).

Totodată Rusia a invocat și neepuizarea căilor de recurs interne disponibile în „RMN” și Federația Rusă. CEDO a respins și acest argument și a menționat că deja a decis în cauza Draci c. Moldova și Rusia (nr. 5349/02, § 41, 17 octombrie 2017), că nu a fost demonstrat faptul că căile de recurs interne indicate de guvernul rus sunt efective în vederea înaintării plângerilor privind acțiunile autorităților „RMN”.

Dreptul la instruire

Referitor la dreptul la instruire, garantat de art. 2 al Protocolului Nr. 1 la Convenție, Republica Moldova a recunoscut că acesta a fost încălcat. Totodată însă a invocat că și-a îndeplinit toate obligațiile pozitive ce îi reveneau în speță. Rusia a afirmat că dreptul de a studia într-o anumită limbă sau de a utiliza un anumit alfabet nu este garantat de Convenție. Curtea a constat că guvernele nici nu neagă campania de hărțuire și intimidare orchestrată de autoritățile „RMN” în 2013-3014.

Cu atât mai mult, principalele evenimente invocate de reclamanți au fost constate și anterior (Catan și alții, § 141). A existat, deci o încălcare a dreptului la instruire, garantat de art. 2 al Protocolului Nr. 1 la Convenție. Curtea a concluzionat că vinovată de această încălcare este Federația Rusă, în timp ce Republica Moldova și-a îndeplinit toate obligațiile pozitive ce îi reveneau în speță.

Dreptul la respectarea vieții private

Referitor la alegațiile reclamanților care au afirmat că dreptul la respectarea vieții private și de familie garantat de art. 8 al Convenției cuprinde și un drept la recunoașterea limbii ca element al identității etnice și culturale, Guvernul Republicii Moldova nu s-a expus. Guvernul rus a afirmat că art. 8 nu garantează un asemenea drept. Curtea a statuat că a existat o încălcare a art. 8 de către Federația Rusă.

Dreptul la libertate și siguranță

Reclamanții care au fost reținuți pe data de 5 februarie 2014 au invocat încălcarea dreptului la libertate și siguranță garantat de art. 5 din Convenție.  Guvernul rus a afirmat că nici un reprezentant de al său nu a fost implicat în reținerile date. Republica Moldova din nou a indicat că a îndeplinit toate obligațiile pozitive ce îi reveneau în speță.

Aceiași reclamanți au invocat încălcarea dreptului la respectarea vieții private și de familie garantat de art. 8 al Convenției în contextul în care în timpul percheziției le-au fost confiscate bunuri personale, în special telefoanele. Guvernul Republicii Moldova nu s-a expus, în timp ce cel rus a indicat că reprezentanții săi nu au efectuat careva percheziții. Curtea a constatat că a existat o încălcare a art. art. 5, 8 din Convenție de către Federația Rusă.

Dreptul la un recurs efectiv

În final, reclamanții au invocat încălcarea dreptului la un recurs efectiv, garantat de art. 13 din Convenție, având în vedere că nu există nici o modalitate prin care să-și apere drepturile în legătură cu acțiunile autorităților „RMN”. Având în vedere că a fost constatată încălcarea art. 5 și 8 din Convenție și a art. 2 din Protocolul nr. 1 la Convenție, Curtea a concluzionat că nu este necesar să se expună separat privind încălcarea art. 13.

Desbăgubiri

Curtea a obligat Federația Rusă să achite un prejudiciu moral reclamanților după cum urmează: în cazul Liceului Teoretic Lucian Blaga din Tiraspol câte 12 000 euro fiecăruia din cei 3 reclamanți, în cazul Liceului Teoretic Ștefan cel Mare și Sfânt din Grigoriopol,  Liceului Teoretic Mihai Eminescu din Dubăsari și Gimnaziului din s. Corjova câte 6 000 euro fiecăruia din cei 15 reclamanți. Cu titlu de costuri și cheltuieli a fost încasată în total suma de 5000 euro. 

Hotărârea integrală.

În fața Curții reclamanții au fost reprezentați de avocații Promo-LEX A. Postica, N. Hriplivîi, V. Vieru și I. Manole. 

Despre dreptul la libera exprimare citiți aici.